Investiţii record în 2007, în reabilitarea drumurilor judeţene

 Potrivit directorului SC Drumuri şi Poduri SA, Gheorghe Dragomir, în judeţul Călăraşi au existat fonduri conside-rabile ce au avut ca destinaţie drumurile judeţe-ne. Dumnealui opina că a fost anul cel mai bun după 1990. “Dacă am avea atâţia bani în fieca-re an câţi am avut în 2007 am reabilita întrea-ga reţea de drumuri judeţene într-o perioadă relativ scurtă. În 2007 aproximez că s-au refă-cut în jur de 40 de kilo-metri de şosele, pe care s-a turnat covor asfaltic. Din această lungime, 20 de kilometri i-a făcut SC Drumuri şi Poduri” spune directorul Dragomir.Potrivit aceleiaşi surse, aflăm că judeţul Călăraşi are 650,349 kilometri de drum judeţean, ceea ce nu este deloc puţin, dacă ne gândim la reabilitarea lor. Cu sigu-ranţă că 40 de kilometri câţi au fost refăcuţi în 2007 nu înseamnă mult în comparaţie cu câţi mai sunt, dar nici puţin dacă ne gândim că în alţi ani s-au făcut mult mai puţin. Din totalul de kilometri de drum judeţean, direc-torul Dragomir spune că doar 265 km sunt asfal-taţi, restul de 353 de km sunt pietruiţi (205 km) şi de pământ (147 km). Chiar dacă cifrele nu sunt bune până la capăt, directorul Gheorghe Dragomir declara pentru Ziarul Exclusiv că toate drumurile sunt cuprinse în diferite programe cu finanţare şi ele vor fi modernizate, iar în jur de 70-80% vor fi asfaltate.

Un kilometru de drum asfaltat costă 500.000 lei
Potrivit specialistului în drumuri, asfaltarea unui drum poate costa între 300.000 şi 500.000 de lei, în funcţie de teh-nologia folosită. Am ţinut să vă spunem şi acest lucru pentru a vă putea face o părere de preţurile de modernizare ale unui drum. În momentul de faţă SC Drumuri şi Poduri asfaltează pe DJ 305A, Independenţa-Bălcescu, pe DJ 307A, Vlad-Ţepeş, DJ 306, Cuza Vodă-Floroaica-Vâlcelele, DJ 310, Cuza Vodă-Călăraşii Vechi, în comuna Roseţi, drumuri interioare. Se mai asfal-tează de către alte soci-etăţi pe drumurile Mâ-năstirea-Luica, Chirnogi-Radovanu, Budeşti-Aprozi, Budeşti-Crivăţ, Lehliu-Sat-Săpunari.  Dintre drumurile care se prezintă jalnic la această oră şi despre care nu se ştie când vor fi reabilitate, este DJ 201BLehliu-limită de judeţ, DJ 304, Dorobanţu-Plevna, DJ 303, Mânăstirea-Călăreţi.

Asfaltatorii sunt trimişi la şcolarizare
Directorul SC Dru-muri şi Poduri spunea că are de lucru suficient de mult, motiv pentru care salariaţii lucrează şi ore suplimentare, “contra cost” binenţeles. Un angajat ajunge să i-a în această perioadă un salariul aproape dublu. Acest lucru se întâmplă după ce a fost “operată” o negociere care a venit cu o mărire a salariului de încadrare cu 20%.

Pentru că nu se mai lucrează oricum, societatea are la şcolarizat 10 salariaţi, pentru meseria de asfaltatori. Directorul Gheorghe Dragomir spune că lucrările trebuie să fie de foarte bună calitate, iar acest lucru poate fi posibil dacă salariaţii stăpânesc meseria cum trebuie.
Dan TONEANU

Nemţii vin la împuşcat în fondurile de vânătoare din Călăraşi

Nemţii sunt din ce în ce mai mult interesaţi de vânatul din fondurile de vânătoare deţinute de către Direcţia Silvică Călăraşi. Potrivit ultimelor statistici, supremaţia totuşi o deţin italienii. De ce mai este de împuşcat prin Călăraşi sunt inte-resaţi şi spaniolii, într-o oarecare măsură.Dacă ne gândim puţin au şi de ce veni până aici, să împuşti un căprior din cei 14 aflaţi pe lista neagră sau să cauţi trofeul cel mai de preţ: cerbul… pentru pasionaţi poate însemna mai mult decât zecile de mii de euro pe care le cheltuie pentru a ajunge să tragă cu puşca după vreun animal prin stufărişurile noastre.

Potrivit şefului Ocolului Silvic Călăraşi, Mir-cea Bichiş, anul 2007 a fost un an bun pentru vânători, motiv pentru care s-a împuşcat cam tot ce a fost de împuşcat, conform programului stabilit. Singurul care “nu iese la socoteală” este un cerb. A fost împuşcat doar unul din doi aflaţi în programul Ocolului Silvic.

Italienii se înghesuie la potârnichii
Pentru că se apropie sezonul de vânătoare la mistreţi, sunt aşteptaţi mai mulţi vânători din Germania. Ei sunt recunoscuţi pentru “apetitul” lor pentru a împuşca acest tip de vânat, în timp ce italienii sunt înnebuniţi să tragă după păsări. Sezonul se va deschide în perioada 15-20 noiembrie, dar nu înainte de a creşte vizibilitatea prin păduri, pentru a nu apărea riscul vreunui accident, spune şeful Ocolului Silvic.

Mircea Bichiş mai declară că tot vânatul este păstrat sub control, efectivele de animale fi-ind constante în timp. Acest lucru este posibil şi dato-rită acţiunilor desfăşurate pentru păstrarea efectivelor de animale. “Suntem în perioada pregătirii fondurilor pentru iernat. Le asigurăm furaje în locurile amenajate în funcţie de ce animale ştim că se află în zonă” mai spune Mircea Bichiş.

Braconajul există în continuare
Indiferent câte mă-suri se i-au, braconajul îşi face şi el simţită prezenţa. Pe fondul existenţei unui fond de vânătoare deschis, cu multe drumuri de acces, se găsesc urme specifice braconajului la faruri. Pentru combaterea acestui fenomen se pregătesc măsuri mai dras-tice în sensul că va fi an-gajat personal speciali-zat (paznici de vânătoare) care să aibă sub supraveghere toate fondurile de vânătoare.

Dan TONEANU

„Noi, romii, avem sângele fierbinte”

  interlocutor: Daniela Neacşu  Biroul Judeţean pentru Romi din cadrul Instituţiei Prefectului judeţului Călăraşi- Cum priviţi valul de comentarii rasiste, la adresa romilor, în urma evenimentelor din Italia?
- Cert este că nu trebuia să se dea ocazia.. Pun accent pe media. Nu trebuia să se dea asemenea informaţii pe post. Cazuri de genul acesta au mai fost. Nu s-au făcut neapărat numai de către romi. La mijloc sunt anumite interese prin care se caută să le rezolve cu etnia romă. Să se pună amprenta negativă că romii sunt de vină, că dacă n-ar fi fost ei nu s-ar fi întâmplat.Mă abţin să comentez pentru că nu sunt în măsură să cunosc situaţia reală.

- Autorităţile române au făcut tot ce trebuie pentru integrarea romilor în societate?
- Niciodată nu poţi spune că s-a făcut totul. S-a făcut atât cât s-a putut, în rest…vom trăi şi vom vedea. Cert este că acestei etnii trebuie să i se dea o şansă. Nu greşesc numai ţiganii, greşesc şi românii. Se ştie că ei sunt muncitori acolo unde se duc, dar orice pădure are uscăturile ei.

- Ce trebuie făcut pentru integrarea romilor în societatea românească?
- Programe, proiecte concrete. Să se plieze exact pe necesităţile romilor. Degeaba facem un parc de joacă pentru copii, dacă ei nu merg la şcoală, nu sunt educaţi şi nu ştiu că trebuie să păstreze băncile dina cel parc.

- Părinţii de ce nu-i educă, de ce nu-i trimit la şcoală?
- Sunt foarte multe lipsuri materiale. Nu cred că un părinte îşi poate permite să-şi ţină copilul acasă dacă ar avea cu ce să-l trimită la şcoală sau ce să-i dea să mănânce. Sunt foarte mulţi copii care nu merg la şcoală nu pentru că nu vor ei sau părinţii, ci n-au posibilităţi materiale. Ca să trimiţi un copil la şcoală, îţi trebuie, la început de an şcolar, în jur de 3 milioane de lei, îmbrăcăminte, rechizite… Îmi spunea cineva că i s-a cerut pentru copil, la grădiniţă, caiete speciale de 800.000 lei. Părintele copilului a spus că mai bine îl ţine acasă că n-are cum să ia 800.000 lei de la gura copiilor, că mai are 2-3 în spate, încă 3 elevi care merg la şcoală…

- Am întrebat dacă autorităţile fac ce trebuie, acum mă gândesc la factorii de răspundere din cadrul etniei rome. Şi aici sunt foarte mulţi oameni cu pregătire, educaţi. Nu credeţi că ar trebui făcut un efort, romii instruiţi să-i educe pe ceilalţi? Sunt multe familii care au foarte mulţi copii. Ar trebui ca educaţia să le spună că numărul de copii trebuie să fie limitat de posibilităţile financiare ale familiei. Dacă tu eşti sărac şi mai faci şi 7 copii, normal că vei fi mult mai sărac, iar copiii tăi vor fi needucaţi, că n-ai bani să-i trimiţi pe toţi la şcoală…
- Da. Aveţi dreptate. Se spune la noi, romii, că avem sângele fierbinte. Noi ne înmulţim peste măsură, cum s-ar zice… Dar şi asta tot de la educaţie pleacă.

- Păi, când tu eşti sărac şi n-ai ce să le dai la copii să mănânce şi nu poţi să-i trimiţi la şcoală, tu mai faci încă cinci?
- Ştiu. Ei (romii  n.r.) întotdeauna merg pe principiul acesta: „Unde mănâncă unul, mănâncă şi al doilea. Până se ajunge la cel de al 12-lea, al 13-lea… Eu sunt mai optimişti din punctul acesta de vedere…

- Optimişti, dar dacă nu pot să-şi trimită copiii la şcoală ce o să se aleagă de ei fără educaţie?
- E o chestiune discutabilă. Mulţi dintre ei cred în Dumnezeu, ţiganii, să ştiţi, sunt credincioşi.

- Planificarea familială nu include avortul. Nu trebuie să se ajungă aici.
- Mai nou, Biserica Creştină a interzis folosirea steriletelor, nu numai a pilulelor şi altor anticoncepţionale.

- Ne vede Dumnezeu că ne punem sterilet, dar nu ne vede dacă furăm…
- Ăştia care sunt credincioşi nu fură. Vă dau exemple: localităţile Stancea, Mănăstirea, Chiselet, unde a instrat cultul penticostal. Acolo au scăzut infracţiunile, acolo nu se mai fură.

- În România, sunt discriminaţi romii?
- La nivel naţional, nu vă pot spune.

- Atunci, la Călăraşi, sunt discriminaţi romii?
- Nu am avut semnalate cazuri de discriminare. La mine nu s-a înregistrat nici o petiţie.

- Deci, din ce ştiţi dumneavoastră, comunitatea română trăieşte în armonie cu cea romă.
- Da. Nu există disensiuni. Nu există ca funcţionarul să te respingă de la ghişeu pentru că eşti ţigan sau că miroşi urât nu te primeşte la consult. Chiar cunosc medici care pun suflet, care ar vrea să facă mai mult pentru această etnie, dar acestea sunt resursele.

a consemnat
Marius STROE

foto from www.zoso.ro