Schimb de experienţă cu bulgarii de… 16 milioane de euro

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor din România (MDLPL) în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Lucrărilor Publice din Bulgaria a organizat Seminarul cu tema „Oportunităţi de dezvoltare deschise de Programul de Coope-rare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013 – Lansarea primei licitaţii de proiecte”.
Evenimentul a avut loc în data de 25 iunie 2008, ora 10.30, la Restaurantul Queen.
Lucrările seminarului au fost deschide de către Prefectul ªerban Jenel cu o alocuţiune privind oportunităţile pe care ler oferă acest pro-gram de cooperare. Dumnealui a mai subli-niat şi necesitatea ar-monizării priorităţilor programului cu strategia de dezvoltare a judeţului Călăraşi.

“Doresc să ajung la performanţa ca primarul Dragu să laude activitatea mea”

- Domnule Răzvan Meseşeanu, sunteţi viceprimar începând cu 2008 până în 2012, oficial. Cine ştie…poate până în 2016. Ce manevre trebuie să faci ca să ajungi primar?
- De ce viceprimar până în 2016?!
- Dumneavoastră să spuneţi!
- A fost o glumă asta… Aş vrea să ne rezumăm la momentul acesta. Să nu sărim etapele, cum spune a un fost coleg de la PSD „să nu ardem etapele.”
Începând de săptămâna trecută sunt viceprimar. Nu e nici o manevră. Sunt jocuri şi negocieri politice. Sunt aspecte politice pe care partidele le pun în operă prin alianţe, protocoale de colaborare. Important e ca toate acestea să fie în binele cetăţenilor. Eu sper ca mâinile pe care şi le-au întins reciproc PNL şi PSD să fie de bun augur, la fel ca şi nominalizarea mea de către PSD pentru această funcţie. Doresc să confirm încrederea care mi s-a acordat.
- Cum arată un program de viceprimar?
- E o întrebare dificilă pe care vă rog să mi-o adresaţi şi peste 3-4 luni. N-am plecat în această provocare nouă cu gândul să schimb ceva cu orice preţ. Îmi închipuiam câtă muncă şi ce program încărcat are un ales local dar eram curios cum şi-l poate ordona. Pentru că am bănuit, şi mi s-a confirmat, că problemele nu pot fi planificate foarte exact în cazul viceprimarului şi mai ales al primarului. Apar foarte multe lucruri, de la o oră la alta, dintr-o clipă în alta, care-ţi dau peste cap toată programarea. Categoric, priorităţile trebuie acoperite orice ar fi dar probleme cetăţenilor, în opinia mea, nu au termen de rezolvare aşa cum scrie la lege, în 30 de zile… Eu nu merg pe ideea aceasta. Probleme lor sunt mai importante decât ale noastre pe parcursul celor 8 ore, 10 sau 12 ore… pentru că funcţia de primar sau viceprimar e nenormată. Este foarte greu să-ţi planifici o zi de muncă atunci când chiar vrei să faci ceva pentru cetăţeni. Sunt foarte multe documente de analizat, intervenţii pe teren…
Aşa cum spuneam şi în timpul campaniei electorale, consider că dacă există bun simţ multe lucruri se pot rezolva. Cred cu insistenţă în acest lucru.
- Fostul ocupant al acestui birou se plângea că n-a putut colabora cu primarul Dragu. Că orice a încercat să facă i-a fost obstrucţionat de către acesta. Dumneavoastră cum credeţi că veţi colabora cu primarul Dragu?
- Eu sunt foarte bun prieten cu Virgil Dumbravă. Pe noi ne leagă mult mai multe lucruri decât simple funcţii în administraţia locală. Prietenia dintre mine şi el nu poate fi negociată cu absolut nimeni şi nici pusă la încercare decât de noi doi. În timp, ne-am demonstrat, unul altuia, prietenia. Asta nu înseamnă că eu sunt de acord cu unele dintre aspectele pe care Virgil le-a demonstrat în mandatul trecut sau cu unele din lucrurile pe care domnul primar Dragu le-a spus despre Virgil… În esenţă, nu ştiu ce i-a făcut să nu se înţeleagă. Nu mă interesează, atâta vreme cât nu am de gând să repet nici o greşeală care l-a deranjat pe domnul primar. Ceea ce ştiu eu că am de gând să fiu eu însumi deşi îmi voi tempera un pic din spiritul atât de combativ pe care l-am demonstrat în şedinţele de la partid. Deocamdată, am foarte multe de învăţat atât de la domnul primar Dragu cât şi de la domnul viceprimar ªişman şi ceilalţi colegi din Primărie. Nu vreau decât să-mi fac treaba pe care am primit-o prin efectul legii şi să nu dezamăgesc încrederea celor care m-au propus pentru această poziţie. E prematur să spun acum că nu voi avea o atitudine care să deranjeze… ªtiu că domnul Dragu este un primar pretenţios, în primul rând cu dumnealui şi apoi cu subordonaţii. Eu mă consider un coleg cu domnul primar şi încerc să-l sprijin cu tot ce pot pentru a îmbunătăţi anumite lucruri. O să-mi expun punctul de vedere dar numai în urma unei analize pertinente. N-am să-mi dau cu părerea despre un subiect decât după ce ştiu măcar ABC-ul subiectului respectiv. Dacă voi proceda aşa sunt convins că nimeni nu are ce să-mi reproşeze. Din contră, doresc să ajung la performanţa ca domnul primar să laude activitatea mea.
- Ce se va întâmpla cu afacerea dumneavoastră? ªtiu că aţi condus o firmă de succes în materie de consultanţă pe linie de protecţia muncii…
- Nu e nici un secret. Legea îmi permite să fiu, în continuare, asociat la propria mea firmă. Mai am un asociat, deţinem fiecare 50%. În termenul prevăzut de lege voi renunţa şi la calitatea de administrator, după ce am renunţat deja la calitatea de director general.
În nici un caz firma mea nu va încheia contracte cu servicii din subordinea Primăriei. Firma merge în continuare, se dezvoltă, am încredere în colegii mei. De pe poziţia mea nu voi face nici un fel de presiuni sau ce ar putea presupune răuvoitorii…că dacă Meseşeanu a ajuns viceprimar, firma o să-i prospere şi mai mult. O să prospere, pentru că de trei ani a prosperat mereu, chiar dacă a mers în condiţii de Opoziţie. Profesioniştii din cadrul firmei mele, colegii mei, au ştiut să-şi facă datoria aşa cum trebuie.
- Care este visul dumneavoastră de viceprimar, de parte integrantă a executivului Primăriei?
- Să-i fac pe oamenii care vin la Primărie să plece mulţumiţi şi cu mai multă încredere în noul executiv.
Oportunităţile perioadei 2008-2012 sunt extrem de mari. Mandatul de primar, respectiv viceprimar, în această perioadă este cel mai greu pentru că mult clamatele fonduri europene bat la uşă şi sunt gata să intre şi pe geam. Iar dacă gestionarea lor nu se face corespunzător, atunci problemele administraţiei vor fi din ce în ce mai mari. Dorinţa mea este ca oamenii să spună despre mine că, alături de colegii mei, am realizat ceva pentru comunitate.

Interviu realizat
de Marius Stroe

Regiunea Sud Muntenia este pe harta Regiunilor Inovative

Proiectul ” Innova-ting South Muntenia” este considerat a fi o lucrare de-o mare în-semnătate întrucât re-prezintă o analiză atentă a situaţiei existente în cadrul Regiunii Sud Muntenia pe cele mai importante capitole. El este cu atât mai impor-tant cu cât s-a muncit pentru realizarea lui trei ani. La succesul acestui document şi-a adus aportul şi Lorenzo Lo Calcio, reprezentantul Regiunii Umbria, din Ita-lia, şi al firmei Meta Group, partener în ca-drul acestui proiect, pentru care directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Muşat, are numai cuvinte de laudă, pentru că, spune dumnealui, uneori este necesară experienţa cuiva în reuşita proiectului, mai ales în cazul celui de faţă. Dumnealui spune că aportul adus a fostul unul semnificativ şi net superior în comparaţie cu alte proiecte unde au existat parteneri străini.
Cât priveşte întâl-nirea prin care s-a dorit evidenţierea finalizării proiectului, directorul Liviu Muşat, în calitate şi de manager de proiect, declara: “Este generic spus final, pentru că nu ne dorim. Această stra-tegie trebuie să aibă o continuitate, aşa cum ne-am dorit de la înce-putul proiectului.”
În expunerea sa, Liviu Muşat a vorbit şi de importanţa strategiei de inovare, de principalele puncte forte ale acestei strategii, de principalele plusuri pe care le aduce această strategie în regiune. “În primul rând, strategia de inovare a regiunii Sud Muntenia este un document pro-gramatic şi va fi parte componentă a planului de dezvoltare regională care îi va ajuta pe cei care vor stabili priorită-ţile regiunii, care vor sta-bili dirijarea de fluxurilor financiare şi ale altor oportunităţi de finanţare a unor proiecte” este de părere directorul Muşat.
Dumnealui mai ada-ugă că: “Strategia noas-tră nu dorim să fie un simplu dosar, ci să de-vină un instrument util, de lucru, drept pentru care am stabilit paşii pe care trebuie să-i facem în continuare, am stabilit nişte indicatori pe care trebuie să-i atingem în cadrul acestui proiect, responsabilităţi pentru urmărirea acestor indicatori etc.. Faptul că dorim să-i dăm un as-pect practic, diferenţiază proiectul nostru de cel din celelalte regiuni. Dacă proiectul a avut un plus faţă de celelalte proiecte ale celorlalte regiuni din ţară se datorează şi faptului că partenerii de lucru din Italia (Meta Group) şi-au adus aportul într-un vo-lum considerabil” afirmă directorul ADR Sud Muntenia.

Fără strategii nu ar fi soluţii pertinente
Cât de eficientă va fi această strategie nu vom ştii decât după ce ea va fi implementată şi respectată. În această strategie se găsesc noi oportunităţi care vor avea ca finalitate regla-rea unor mecanisme. “S-a dat startul trans-formării Regiunii Sud Muntenia într-o regiune inovativă. Regiunile actuale bazate pe o politică neo-liberală (nu are nici o legătură cu politica), migraţia forţei de muncă şi a capitalului uman sunt pe cale să-şi dovedească ineficienţa în întreaga Europă. Noul concept de regiuni ino-vative credem că trebuie dezvoltat şi în România. Avem nevoie de astfel de regiuni astfel încât forţa de muncă să nu mai migreze către re-giunile mari, creându-se astfel decalaje impor-tante. În loc să scadă… acesta cresc. Regiunile inovative sunt o soluţie. Nu este uşor, dar pentru a evita creşterea decalajelor credem că această soluţie trebuie implementată şi în România.

Parteneriatul are o eficienţă înzecită
InnSoM este rezul-tatul muncii în echipă a mai multor oameni din diferite medii. Faptul că acest proiect este o reuşită se datorează şi faptului că s-a reuşit performanţa de a aduce la masă reprezentanţi din mediul economic, universitar, administrativ etc. “Un alt punct impor-tant al strategiei de ino-vare este acela că a fost un bun prilej de a lucra în parteneriat în Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia, între parteneri între administraţia loca-lă, mediul de afaceri,  mediul universitar-aca-demic… toţi actorii im-portanţi care au ceva de spus în viaţa regiunilor. Regiunea Sud Muntenia poate beneficia de sprijinul centrelor univer-sitare din regiunea noastră, dar şi a celui mai important din Româ-nia: Centrul Universitar Bucureşti. Credem că putem să creştem con-tribuţia acestuia la dez-voltarea regiunii noastre.
Este foarte importantă cooperarea între mediul economic şi cel universitar. Sperăm ca acest proiect să constituie să constituie un imbold în creşterea legăturilor între mediul academic şi privat” spune directorul Liviu Muşat.
Suntem pe harta regiunilor inovative
Redactarea acestei strategii a făcut ca ADR Sud Muntenia să fie pe harta regiunilor inovative ale Europei. “Există o re-ţea europeană de regi-uni inovative şi suntem prezenţi acolo. Este foarte important acest lucru” spune directorul Liviu Muşat.

Programe de finanţare sunt… destule
Gilna Niculescu, co-ordonatorul proiectului, spunea că acum există o imagine clară a clima-tului de inovare existent în regiune, există o strategie de inovare a regiunii Sud Muntenia, există un plan de acţiuni, priorităţi de inovare, incluse în POR şi PDR, şi există parteneriate regionale funcţionale în domeniul inovării.
Implementarea proiectelor inovative se poate realiza prin intermediul fondurilor structurale: POR 2007-2013, POS-Creşterea Competitivităţii Econo-mice 2017-2013, POS – Dezvoltarea Resurselor Umane, dar şi prin alte programe europene: Programul cadru 7, INTERREG IV C, Pro-gramul de Cooperare Transnaţională Sud Estul Europei.

Dan Toneanu

Regiunea Sud Muntenia are o strategie de inovare

Vineri, 20 iunie a avut loc Conferinţa Finală a Proiectului RIS/InnSoM, implementat de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia şi finanţat de Comisia Europeană. Evenimentul s-a desfăşurat în sala de conferinţe a Hotelului  Internaţional din Sinaia. Scopul conferinţei a fost acela de a se prezenta întreaga activitate desfă-şurată în cadrul proiectului precum şi rezultatul său – „Strategia de Inovare Regională 2008  2013.

În urma implemen-tării proiectului a reieşit strategia de inovare re-gională care are ca vizi-une “sprijinirea dezvoltă-rii durabile a regiunii Sud Muntenia în contextul economiei bazate pe cunoaştere, prin promo-varea unui climat favora-bil inovării, a spriritului antreprenorial şi prin sti-mularea coperării între mediul de afaceri şi cel al cercetării în vederea valorificării rezultatelor cercetării”.  Strategia de inovare regională are trei priorităţi:
-Creşterea atractivi-tăţii regionale
- Sprijinirea competi-tivităţii sistemului econo-mic regional
- Promovarea şi dez-voltarea antrepreno-riatului autohton

Proiectul ” Innovating South Muntenia” (InnSoM) a fost finantat de catre Comisia Euro-peana prin intermediul Programului Cadru 6, Actiuni de Suport Specific (SSA), proiecte pentru Strategie Regio-nala Inovativa (RIS) in Statele Asociate. InnSoM a debutat pe 1 iunie 2005 si a avut  o durata de  implementare de 32 de luni, divizată in trei etape, dupa cum urmeaza:
Etapa 0  CONSTRUIREA CONSEN-SULUI REGIONAL  eta-pa de definire a proiec-tului, folosita pentru acti-varea structurii organiza-tionale a proiectului, construirea consensului regional asupra obiecti-velor proiectului si agre-area programului de acti-uni pentru urmatoarele doua etape. Durata acestei etape a fost  de 12 luni.
Etapa 1  REALIZAREA DE ANALIZE  etapa de culegere si sis-tematizare a infomatiilor, precum si realizarea de analize referitoare la trendurile regionale, nevoile firmelor, sistemul de sprijin al inovarii si transferului tehnologic. Durata acestei etape a fost  de 12 luni.
Etapa 2  IMPLEMENTAREA  etapa de implementare a strategiei si a planului de actiuni, precum si de ela-borare a sistemului de monitorizare si evaluare. Aceasta ultima etapa a avut  o durata de 8 luni.

Proiectul a avut un buget total de 454.871 Euro din care contributia financiara a Comisiei Europene a  a repre-zentat 75%.
Documentul final va fi publicat pe pagina de in-ternet a proiectului, www.innsom.ro şi pe pagina de internet a Agenţiei pentru Dezvol-tare Regională Sud Muntenia, www.adrmuntenia.ro

BRACONAJ PISCICOL CU 1000 m PLASE MONOFILAMENT

La data de 25.06.2008, orele 8,oo, poliţiştii de frontieră din cadrul SPF Oltenita, având in atenţie mai multe persoane, cunoscute că desfăsoară activităţi de pescuit , fără autorizaţie ,au organizat şi executat o acţiune specifică , pe linia combaterii braconajului piscicol, pe Iezerul ,,Mostistea,,.
Astfel pe timpul acţiunii, au depistat pe numitul ILIE S , de 29 de ani , din com Manastirea , jud Călaraşi, în timp ce pescuia cu 19 plase monofilament, unelte interzise de lege, care capturase până în momentul depistării, cantitatea de 120 kg peste, specii diferite.
Intrucât persoana în cauza nu deţinea autorizaţie de pescuit şi pescuia cu unelte interzise, s-a luat masura confiscării uneltelor de pescuit , in lungime de aproximativ 1300 m şi a cantităţii de peste, pe numele acestuia întocmindu-se şi lucrare penală sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de,, deţinere sau folosire de catre persoane neautorizate a uneltelor de  pescuit în scop comercial. ªi ,, detinerea sau utilizarea de unelte monofilament,, fapte prevăzute şi pedepsite de art 64, al 1, lit k şi m din OUG23/2008, privind pescuitul şi acvacultura.

Filipescu şi-a luat mandatul în primire

La începutul acestei săptămâni, primul preşedinte al Consiliului judeţean Călăraşi ales direct, prin vot uninominal, şi-a depus jurământul, cu ocazia învestirii în funcţie, la sediul Tribunalului Călăraşi.
Din Consiliul judeţean, doar reprezentanţii PSD au dorit să asiste la depunerea jurământului de către liberalul Răducu Filipescu.
Câteva zile mai târziu, în prima şedinţă de Consiliu judeţean, au fost numiţi şi cei doi vicepreşedinţiÊ: Daniel Drăgulin (PNL) şi Liviu Vârtejanu (PSD). Aceştia au fost aleşi cu 21 de voturi şi 9 împotrivă. Voturile împotrivă au venit din partea reprezentanţilor PDL.

Într-o conferinţă de presă, la sediul PNL Călăraşi, liderul liberal spune că nu are în vizor schimbarea directorilor PDL: „Nu pot să spun că avem în vizor schimbarea directorilor PDL, deşi o nouă structură politică vine cu solicitări. Dar cu cei care şi-au făcut datoria şi au respectat legea… nu are nimeni nimic, nu avem ce le face.”
Filipescu a dat, totuşi, un nume de director care ar putea fi înlocuit. Este vorba de Mihai Roibu, directorul de la Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, despre care preşedintele Consiliului judeţean spune că are probleme cu Curtea de Conturi.

Despre funcţio-narii din Consiliul judeţean care au alte simpatii politice, Filipescu spune că nu-l interesează ce fac aceştia după programul de lucru, dar unii ar putea să dorească singuri să plece: „Unii vor dori să plece singuri, pentru că le-a dispărut simpatia electorală. De supărare vor pleca.”

Despre noul viceprimar al municipiului Călăraşi, Răzvan Meseşeanu, liberalul Filipescu se arată încrezător că va colabora foarte bine cu primarul Nicolae Dragu, pentru că „Meseşeanu e un om de bun simţ”.

La acuzele care nu contenesc să vin din partea PDL, Răducu Filipescu răspunde: „Jur pe Biblie că PNL n-a scos un leu ca să dea la alegători, ca să le cumpere votul. Am filmat PDL-işti când dădeau bani… De când sunt ei, PDL-iştii pozează în victime. I-a prins atât de bine postura asta încât au ajuns aşa.”

Marius Stroe